Ce se poate face in 10 luni

       16.10.2011... nu am mai scris din 16.12.2010......inca ii zambesc "colorat" prietenului meu iubit Alex, el imi raspunde tandru si amandoi ii zambim lui Mihnea- Alexandru. Mihnea zis si Vecinu-Nasture-Gopo-Mihi-Bebe-Pui-Gainusa-Iubitu'luMami, inca nu stie sa zambeasca, doar priveste lung, prin noi, gandindu-se (probabil) la cat de bine era in viata intrauterina.

       In aceste luni..am trecut de la nevasta prospat casatorita la gravida, la lauza, la mamica, desi simt ca niciuna din catalogari nu mi se potriveste, fiindca ma simt "tot eu", doar actiunile mi s-au schimbat.

        Nu voi face nici reclama la persoane sau la produse, nu ma voi bate cu pumnu in piept ca sunt cea ma tare si le stiu pe toate, pur si simplu povestesc cum mi-a fost mie ( noua) bine (sau mai putin bine) in aceasta experinta. Scriu pentru mine (ca sa nu uit), pentru persoanele de care sunt legata prin sentimente de simpatie, stimă și atașament reciproc, dar cu care nu reusesc sa mai stau la povesti din cauza timpului scurt acordat socializarii si pentru cei curiosi.

         "Vecinu" in burtica s-a purtat exemplar, picioarele nu mi s-au umflat prea tare, greturi nu am avut decat la inceput, vreo doua luni, pofte deloc. Am inceput sa mananc mai mult in ultimile trei saptamani, cred ca mai mult de plictiseala fiindca intrasem in concediu. 

         Nu am fost o gravida exemplara, nu am avut rabdare sa fiu, fiindca ma incurca in activitatile zilnice pe care vroiam sa le rezolv constiincios. Poate chiar am muncit mai mult decat deobicei, ocupandu-mi mintea si timpul cu prestarea activitatilor de birou, mergand mult pe jos, carand plase pline, gatind cu orele la aniversari, spaland geamuri, pus perdele, dar asa a fost bine pentru mine si nu cred ca sunt o workoholica (doar o femeie moderna cu cariera si implinita in plan familial (ma lesi !!!!!!!!)). Oricum timpul zboara mult mai repede cand ai ce face, uiti ca esti grea sau greoaie ;))), ca te dor talpile, ca nu ai aer, ca nu poti sa te apleci, ca e prea jos masa si nu stai bine,

         Vizitele la doctor si analizele le-am facut conform instructiunilor, am fost la domnul doctor Iacovache, tanar serios. Nu este o persoana foarte comunicativa, vorbeste doar la obiect,  profesionist, nu zambeste, isi vede doar de treaba. Singura persoana cu care a vorbit mai vioi, chiar un pic jucaus, a fost Mihnea, dupa ce s-a nascut.

         Lui Mihnea i-a placut mult sa stea in burtica, nu se mai dadea iesit. Pana la urma dupa ce trecusem destul de termen, m-am prezentat la Maternitate pentru a fi provocata nasterea. Joi dimineata eram la spital internata la Pretravaliu, personalul dragut, fete vesele si amabile. Distractia inceput dupa sase seara, am facut injectii, perfuzii si TNS-uri intr-o veselie. La 10 eram obosita nu mai puteam (asa credeam atunci), ma fatzaisem incontinuu pe hol. Nu am putut sa stau intinsa, aveam impresia ca daca merg imi e mai bine, ma tineau in loc doar TNS-urile, in rest doar mers, imi plangeam de mila la fiecare contractie "Nu mai pooottt" , mai auzeam cate o asistenta "Respiraaaa, ca ii faci rau bebelusului, gandeste-te la el". Si am facut acelasi lucru toata noaptea: plimbari lungi, TNS, mers la baie, vaicareli, atipeli pe cate un colt de perete, pana dimineata la 8 cand am zis GATA, vine doctorul rezolvam rapid. Pe naiba, de abea de atunci a inceput adevarata durere si travaliul, iar nasterea a fost la 12.40. Mi-au fost alaturi:  o doamna asistenta tare draguta, m-a masat pe spate, m-a mangaiat, doamna doctor Iacovache mi-a vorbit frumos si cald, i-a facut primele poze lui Mihnea , domnul doctor Iacovache si epidurala. 
           Bine am fost ca am insistat pentru epidurala. Dupa plimbarile lungi din timpul noptii, durerile contractiilor si a travaliului aveam nevoie de putina odihna, pe care doar amorteala dupa epidurala mi-a permis-o. Maternitatea nu are setul de epidurala, aceasta se poate face daca ti-o procuri singura de la Maternitate si gasesti apoi un anestezist amabil care sa o faca. 
          Dupa nastere am ales sa stau in rezerva, pentru 80 ron pe noapte a meritat sa ma odinesc 2 nopti ( si asa nu merg nicaieri in concediu anul asta) intr-o camera noua, colorata, de doua persoane, cu televizor , frigider si cuptor cu microunde.

        Am avut dubii daca sa nasc sau nu la Maternitatea din Brasov, imi era sila (desi poate e prea grav cuvantul darnu gasesc altul), ca voi da peste persoane care nu te trateaza cum trebuie si iti vorbesc superior, dezinteresate  fiindca "nu te recomanda cineva" . Poate ca am avut eu noroc  in acea zi sa dau peste persoanele care sa imi inlature aceste temeri si sa imi dea putere, peste tot am intalnit doar doamne serviabile si calme, la camera de pretravaliu, la nastere, la camera de lauzie, in salonul rezerva in care am stat, la camera unde alaptam pe Mihnea.

        A trecut totul..se uita durerea, fiindca ramane fericirea prezenta si  amintirea ca dupa un film impresionant. 

- va urma-